mun. Chişinău
str. Korolenco 2
str. Korolenco 2
Istoric
Boris Şarapov, ilustrul savant, fondatorul școlii naționale de neurologie din Moldova, s-a născut în data de 3 iunie 1897 în localitatea Homeakovo, regiunea Tula, în familia unui preot. Tânărul urmează cariera tatălui său. După absolvirea Seminarului teologic, în anul 1916 este înmatriculat la Universitatea din Moscova la Știinţe Naturale, apoi se transferă la Facultatea de Medicină pe care a absolvit-o cu mențiune în anul 1922. Activitatea profesională a început-o sub îndrumarea iluştrilor savanţi neurologi L. Blumenau şi S. Davidenkov, care i-au format viziunile ştiinţifice şi competențele clinice.
Chiar de la începutul activității sale, Boris Șarapov a manifestat calităţi deosebite de clinician şi cercetător științific, care i-au permis tânărului cercetător să devină, în scurt timp, conferenţiar la Catedra de boli nervoase a Institutului de Perfecţionare a Medicilor din Leningrad. În anul 1935, susţine teza de doctor habilitat în științe medicale, iar în 1940 i se conferă titlul de profesor.
După activitatea în Clinica de boli nervoase a Institutului de Cercetări Știinţifice din oraşul Soci, în anul 1945 profesorul Boris Șarapov este numit şef al Catedrei de boli nervoase a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, pe care a fondat-o și a condus-o până în 1953. A exercitat și funcția de prorector pentru activitate didactică şi ştiinţifică a ISMC (1949-1951). După o pauză de câţiva ani, fiind transferat la Institutul de Medicină din Odesa, Boris Şarapov revine în fruntea catedrei (1956), pe care o conduce până în anul 1969.
Pedagog prin vocaţie, Boris Şarapov s-a dedicat educaţiei studenţilor, tinerilor savanţi şi specialiștilor neurologi. Sub conducerea Domniei Sale au fost realizate şi susţinute 14 teze de doctor în științe medicale şi 6 teze de doctor habilitat. Mulţi dintre discipolii săi i-au urmat exemplul, îmbrăţişând profesia de medic neurolog și devenind cercetători ştiinţifici, unii chiar savanţi renumiți, printre care și regretatul academician Diomid Gherman.
Profesorul Boris Şarapov a fost unul dintre neurologii iluștri cu renume mondial. În cele aproximativ 90 de lucrări ştiinţifice originale, inclusiv 6 monografii, abordează problemele fundamentale ale sistemului nervos, patologiile vasculare cerebrale şi medulare, precum și manifestările clinice şi morfopatologice ale substanţei reticulare. Monografiile sale au fost traduse în mai multe limbi străine, autorul fiind considerat pionier în acest domeniu.
Boris Șarapov a dezvăluit noi caracteristici ale sindromului alteraţiei medulare transverse, afectării ganglionilor bazali, anevrismelor disecante ale vaselor cerebrale, tulburărilor vasculare ale sistemului nervos ș.a. A efectuat studii privind rupturile vaselor cerebrale, ictusurile venoase, obturaţia bilaterală a arterelor carotide interne ș.a. Un interes deosebit prezintă lucrările care descriu morfopatologia şi manifestările clinice ale afecţiunilor formaţiunii reticulare.
Cu o responsabilitate deosebită, profesorul Boris Şarapov a participat activ şi în viaţa socială. Pe parcursul vieții a deținut funcţiile de preşedinte al Societăţii Neurologilor şi Psihiatrilor din Moldova, neurolog principal al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova și membru al colegiilor de redacţie ale mai multor reviste medicale ș.a.
Boris Șarapov a fost apreciat cu mai multe distincţii de stat și desemnat „Lucrător Emerit în Științe". Profesorul, celebrul medic şi ilustrul savant, Boris Şarapov, a fost şi continuă să reprezinte un exemplu de personalitate care s-a dedicat cu devotament medicinei şi oamenilor.
Boris Șarapov a trecut în neființă la 22 noiembrie 1969.
Chiar de la începutul activității sale, Boris Șarapov a manifestat calităţi deosebite de clinician şi cercetător științific, care i-au permis tânărului cercetător să devină, în scurt timp, conferenţiar la Catedra de boli nervoase a Institutului de Perfecţionare a Medicilor din Leningrad. În anul 1935, susţine teza de doctor habilitat în științe medicale, iar în 1940 i se conferă titlul de profesor.
După activitatea în Clinica de boli nervoase a Institutului de Cercetări Știinţifice din oraşul Soci, în anul 1945 profesorul Boris Șarapov este numit şef al Catedrei de boli nervoase a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, pe care a fondat-o și a condus-o până în 1953. A exercitat și funcția de prorector pentru activitate didactică şi ştiinţifică a ISMC (1949-1951). După o pauză de câţiva ani, fiind transferat la Institutul de Medicină din Odesa, Boris Şarapov revine în fruntea catedrei (1956), pe care o conduce până în anul 1969.
Pedagog prin vocaţie, Boris Şarapov s-a dedicat educaţiei studenţilor, tinerilor savanţi şi specialiștilor neurologi. Sub conducerea Domniei Sale au fost realizate şi susţinute 14 teze de doctor în științe medicale şi 6 teze de doctor habilitat. Mulţi dintre discipolii săi i-au urmat exemplul, îmbrăţişând profesia de medic neurolog și devenind cercetători ştiinţifici, unii chiar savanţi renumiți, printre care și regretatul academician Diomid Gherman.
Profesorul Boris Şarapov a fost unul dintre neurologii iluștri cu renume mondial. În cele aproximativ 90 de lucrări ştiinţifice originale, inclusiv 6 monografii, abordează problemele fundamentale ale sistemului nervos, patologiile vasculare cerebrale şi medulare, precum și manifestările clinice şi morfopatologice ale substanţei reticulare. Monografiile sale au fost traduse în mai multe limbi străine, autorul fiind considerat pionier în acest domeniu.
Boris Șarapov a dezvăluit noi caracteristici ale sindromului alteraţiei medulare transverse, afectării ganglionilor bazali, anevrismelor disecante ale vaselor cerebrale, tulburărilor vasculare ale sistemului nervos ș.a. A efectuat studii privind rupturile vaselor cerebrale, ictusurile venoase, obturaţia bilaterală a arterelor carotide interne ș.a. Un interes deosebit prezintă lucrările care descriu morfopatologia şi manifestările clinice ale afecţiunilor formaţiunii reticulare.
Cu o responsabilitate deosebită, profesorul Boris Şarapov a participat activ şi în viaţa socială. Pe parcursul vieții a deținut funcţiile de preşedinte al Societăţii Neurologilor şi Psihiatrilor din Moldova, neurolog principal al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova și membru al colegiilor de redacţie ale mai multor reviste medicale ș.a.
Boris Șarapov a fost apreciat cu mai multe distincţii de stat și desemnat „Lucrător Emerit în Științe". Profesorul, celebrul medic şi ilustrul savant, Boris Şarapov, a fost şi continuă să reprezinte un exemplu de personalitate care s-a dedicat cu devotament medicinei şi oamenilor.
Boris Șarapov a trecut în neființă la 22 noiembrie 1969.
Boris Şarapov
fondatorul școlii naționale de neurologie din Moldova
Diomid Gherman, profesor universitar, academician al Academiei de Ştiințe a Moldovei (AȘM), Savant Emerit, Cavaler al Ordinului Republicii, Preşedinte de Onoare al Societăţii Neurologilor din Republica Moldova, consultant al Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie, reprezentant al aşa numitei promoţii de aur a Universităţii, unul din pilonii învăţământului superior medical s-a născut la 10 aprilie 1928, în comuna Bocşa, judeţul Bălţi, în familia diaconului Gheorghe Gherman. După absolvirea şcolii primare din satul de baştină îşi continuă studiile la Liceul Comercial din Bălţi, apoi la şcoala nr. 1 din acelaşi oraş, pe care a absolvit-o în 1946 cu succes. A făcut studiile la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău (ISMC) între anii 1946-1951.
După absolvirea Institutului, Diomid Gherman a lucrat, în mod succesiv, în calitate de: medic-şef al Spitalului de circumscripţie din satul Chirileni, raionul Ungheni şi al Spitalului raional Congaz (1954-1956); inspector al Ministerului Sănătăţii; preşedinte al Comitetului Central al Crucii Roşii din Moldova. În toate aceste funcţii s-a confruntat nemijlocit cu insuficienţa cunoştinţelor medicilor în diagnosticarea şi tratamentul maladiilor neurologice, ceea ce l-a determinat să se consacre neurologiei. Astfel, în 1952 este admis în secundariatul clinic de neurologie. S-а format şi a crescut ca pedagog sub îndrumarea renumitului savant, profesor şi fondator al Clinicii de Neurologie, Boris Şarapov.
Ulterior, pe parcursul anilor, cu o deosebită insistenţă, şi-a perfecţionat cunoştinţele teoretice şi deprinderile profesionale, cucerind, pas cu pas, noi performanţe şi desăvârșindu-şi măiestria pedagogică, clinică şi managerială. În 1962, în urma unor studii profunde, susţine teza de doctor în medicină, peste 10 ani – cea de doctor habilitat, în 1973 obţine titlul ştiinţifico-didactic de profesor universitar, iar din 1993 este ales academicianal al AŞM.
În cei peste 55 de ani de activitate instructiv-metodică la catedra de Neurologie, îndeosebi, în funcţie de şef catedră, profesorul Diomid Gherman a instruit mai multe generaţii de specialişti medici, care, în prezent, activează pe întreg teritoriul republicii şi în alte ţări ale lumii. Are în palmares peste 400 de lucrări ştiinţifice publicate, inclusiv 12 monografii, 3 manuale, 12 lucrări metodice, un dicţionar, 3 invenţii înalt apreciate, nu numai în ţară, dar şi peste hotarele ei. Este fondatorul şcolii autohtone de vertebroneurologie. A pregătit 26 de doctori şi doctori habilitaţi în neurologie. De ajutorul şi sprijinul său au beneficiat specialişti de frunte din domeniu cum ar fi Ion Moldovanu, Mihail Gavriliuc, Grigore Zapuhlâh, Ion Ilciuc, Vitalie Lisnic şi alţii.
Aportul academicianului Diomid Gherman la dezvoltarea neurologiei autohtone este incontestabil. Pe bună dreptate, este considerat patriarhul neurologiei din Republica Moldova. S-a manifestat plenar în activitatea de cercetare ştiinţifică, studiile sale purtând semnele unei munci asidue. Pe parcursul anilor a obţinut rezultate remarcabile şi a reuşit să creeze ceea ce azi se numeşte şcoala naţională de neurologie şi neurochirurgie. A deţinut rolul decisiv de expert şi consultant în cele mai dificile cazuri. Cercetările savantului Diomid Gherman în domeniul patologiei vasculare medulare sunt recunoscute în toată lumea. S-a consacrat pe deplin acestui capitol important al neurologiei, bucurându-se de rezultate remarcabile. Graţie cercetărilor efectuate, au fost descrise aşa numitele „zone critice" de vascularizare medulară, aducând astfel o contribuţie esenţială apreciată de neurologii din toată lumea. Patologia vasculară vertebro-medulară a fost preocuparea permanentă a academicianului Diomid Gherman. În 2013, la jubileul de 85 de ani, a făcut o recapitalure a cercetărilor în monografia „Complicaţiile neurologice în spondilopatia osteoporotică", aducând date preţioase referitoare la modificările clinice, morfologice, imagistice, neurofiziologice etc., care se manifestă în cadrul patologiei medulare. De asemenea, a studiat minuţios modificările sistemului nervos care se conturează în cadrul osteoporozei, a propus noţiunea de spondilopatie hormonală, cea din urmă fiind acceptată de comunitatea medicală.
Capacităţile organizatorice ale academicianului Gherman au fost ireproşabile. Graţie activităţii neobosite a dumnealui, din 1989 au fost organizate simpozioanele neurologilor şi neurochirurgilor Iaşi - Chişinău. Deja s-au desfăşurat 14 reuniuni ştiinţifice pe cele două maluri ale Prutului.
Academicianul Gherman a lansat neurologia din Moldova pe arena internaţională. A contribuit ca Moldova, printre primele ţări ale spaţiului postsovietic, să devină membru al Federaţiei Europene a Socetăţilor Neurologice (FESN). A fost membru al Consiliului Delegaţilor FESN şi reprezentantul Moldovei în problemele patologiei spinale și a istoriei neurologiei.
Pentru merite deosebite în activitatea multilaterală prodigioasă a fost înalt apreciat cu titlurile de Savant Emerit (1984), Laureat al Premiului de Stat (1998), Omul Anului (1997), Cetăţean de onoare al oraşului Făleşti (1998). Numele profesorului Diomid Gherman îl poartă Liceul din satul natal. A fost distins cu medaliile „Pentru vitejie în muncă", „Meritul civic", „Dimitrie Cantemir", „NicolaeTestemiţanu"; în 1998 a fost decorat cu ordinul „Gloria muncii", iar în 2012 – cu Ordinul Republicii.
Academicianul Diomid Gherman dispunea de calităţi deosebite de pedagog, clinicist, cercetător, iar în viaţa de toate zilele a fost un om bun la inimă şi modest, cu alese calităţi morale. În lucrarea „Aşa a fost să fie", lansată în 2008, au fost dezvăluite unele evenimente din activitatea USMF „Nicolae Testemiţanu" şi din viaţa personală. Diomid Gherman va rămâne în amintirea noastră drept o personalitate marcantă, un savant cu merite incontestabile, recunoscut în lumea medicală autohtonă şi departe de hotarele Moldovei, un profesionist desăvârşit, un lider de opinie şi un mare iubitor şi patriot al neamului, îndrăgostit de istoria şi cultura acestui popor, pe care le-a promovat cu insistenţă discipolilor.
Academicianul Diomid Gherman s-a stins din viață la data de 19 aprilie 2014.
După absolvirea Institutului, Diomid Gherman a lucrat, în mod succesiv, în calitate de: medic-şef al Spitalului de circumscripţie din satul Chirileni, raionul Ungheni şi al Spitalului raional Congaz (1954-1956); inspector al Ministerului Sănătăţii; preşedinte al Comitetului Central al Crucii Roşii din Moldova. În toate aceste funcţii s-a confruntat nemijlocit cu insuficienţa cunoştinţelor medicilor în diagnosticarea şi tratamentul maladiilor neurologice, ceea ce l-a determinat să se consacre neurologiei. Astfel, în 1952 este admis în secundariatul clinic de neurologie. S-а format şi a crescut ca pedagog sub îndrumarea renumitului savant, profesor şi fondator al Clinicii de Neurologie, Boris Şarapov.
Ulterior, pe parcursul anilor, cu o deosebită insistenţă, şi-a perfecţionat cunoştinţele teoretice şi deprinderile profesionale, cucerind, pas cu pas, noi performanţe şi desăvârșindu-şi măiestria pedagogică, clinică şi managerială. În 1962, în urma unor studii profunde, susţine teza de doctor în medicină, peste 10 ani – cea de doctor habilitat, în 1973 obţine titlul ştiinţifico-didactic de profesor universitar, iar din 1993 este ales academicianal al AŞM.
În cei peste 55 de ani de activitate instructiv-metodică la catedra de Neurologie, îndeosebi, în funcţie de şef catedră, profesorul Diomid Gherman a instruit mai multe generaţii de specialişti medici, care, în prezent, activează pe întreg teritoriul republicii şi în alte ţări ale lumii. Are în palmares peste 400 de lucrări ştiinţifice publicate, inclusiv 12 monografii, 3 manuale, 12 lucrări metodice, un dicţionar, 3 invenţii înalt apreciate, nu numai în ţară, dar şi peste hotarele ei. Este fondatorul şcolii autohtone de vertebroneurologie. A pregătit 26 de doctori şi doctori habilitaţi în neurologie. De ajutorul şi sprijinul său au beneficiat specialişti de frunte din domeniu cum ar fi Ion Moldovanu, Mihail Gavriliuc, Grigore Zapuhlâh, Ion Ilciuc, Vitalie Lisnic şi alţii.
Aportul academicianului Diomid Gherman la dezvoltarea neurologiei autohtone este incontestabil. Pe bună dreptate, este considerat patriarhul neurologiei din Republica Moldova. S-a manifestat plenar în activitatea de cercetare ştiinţifică, studiile sale purtând semnele unei munci asidue. Pe parcursul anilor a obţinut rezultate remarcabile şi a reuşit să creeze ceea ce azi se numeşte şcoala naţională de neurologie şi neurochirurgie. A deţinut rolul decisiv de expert şi consultant în cele mai dificile cazuri. Cercetările savantului Diomid Gherman în domeniul patologiei vasculare medulare sunt recunoscute în toată lumea. S-a consacrat pe deplin acestui capitol important al neurologiei, bucurându-se de rezultate remarcabile. Graţie cercetărilor efectuate, au fost descrise aşa numitele „zone critice" de vascularizare medulară, aducând astfel o contribuţie esenţială apreciată de neurologii din toată lumea. Patologia vasculară vertebro-medulară a fost preocuparea permanentă a academicianului Diomid Gherman. În 2013, la jubileul de 85 de ani, a făcut o recapitalure a cercetărilor în monografia „Complicaţiile neurologice în spondilopatia osteoporotică", aducând date preţioase referitoare la modificările clinice, morfologice, imagistice, neurofiziologice etc., care se manifestă în cadrul patologiei medulare. De asemenea, a studiat minuţios modificările sistemului nervos care se conturează în cadrul osteoporozei, a propus noţiunea de spondilopatie hormonală, cea din urmă fiind acceptată de comunitatea medicală.
Capacităţile organizatorice ale academicianului Gherman au fost ireproşabile. Graţie activităţii neobosite a dumnealui, din 1989 au fost organizate simpozioanele neurologilor şi neurochirurgilor Iaşi - Chişinău. Deja s-au desfăşurat 14 reuniuni ştiinţifice pe cele două maluri ale Prutului.
Academicianul Gherman a lansat neurologia din Moldova pe arena internaţională. A contribuit ca Moldova, printre primele ţări ale spaţiului postsovietic, să devină membru al Federaţiei Europene a Socetăţilor Neurologice (FESN). A fost membru al Consiliului Delegaţilor FESN şi reprezentantul Moldovei în problemele patologiei spinale și a istoriei neurologiei.
Pentru merite deosebite în activitatea multilaterală prodigioasă a fost înalt apreciat cu titlurile de Savant Emerit (1984), Laureat al Premiului de Stat (1998), Omul Anului (1997), Cetăţean de onoare al oraşului Făleşti (1998). Numele profesorului Diomid Gherman îl poartă Liceul din satul natal. A fost distins cu medaliile „Pentru vitejie în muncă", „Meritul civic", „Dimitrie Cantemir", „NicolaeTestemiţanu"; în 1998 a fost decorat cu ordinul „Gloria muncii", iar în 2012 – cu Ordinul Republicii.
Academicianul Diomid Gherman dispunea de calităţi deosebite de pedagog, clinicist, cercetător, iar în viaţa de toate zilele a fost un om bun la inimă şi modest, cu alese calităţi morale. În lucrarea „Aşa a fost să fie", lansată în 2008, au fost dezvăluite unele evenimente din activitatea USMF „Nicolae Testemiţanu" şi din viaţa personală. Diomid Gherman va rămâne în amintirea noastră drept o personalitate marcantă, un savant cu merite incontestabile, recunoscut în lumea medicală autohtonă şi departe de hotarele Moldovei, un profesionist desăvârşit, un lider de opinie şi un mare iubitor şi patriot al neamului, îndrăgostit de istoria şi cultura acestui popor, pe care le-a promovat cu insistenţă discipolilor.
Academicianul Diomid Gherman s-a stins din viață la data de 19 aprilie 2014.
Diomid Gherman
profesor universitar, academician al Academiei de Ştiințe a Moldovei (AȘM), Savant Emerit, Cavaler al Ordinului Republicii, Preşedinte de Onoare al Societăţii Neurologilor din Republica Moldova
Istoria Societăţii Neurologilor şi a Serviciului Neurologic din Republica Moldova ( 1947-2010)
Autor: Academician Diomid Gherman, 1 ianuarie 2012
Societatea Neurologilor din Moldova (SNM) a fost fondată în anul 1947 de către savantul rus, profesorul Boris Şarapov (1897-1969), şeful Catedrei de Neurologie a Institutului de Medicină din Chişinău. Dumnealui a condus Societatea primii 10 ani. Societatea neurologilor era una comună cu cea a medicilor psihiatri, activitatea acesteia fiind dirijată de către Societatea Unională a Neurologilor şi Psihiatrilor din Moscova. Preşedintele Societăţii Unionale era profesorul Banşcikov V.M., şeful catedrei de Psihiatrie din cadrul Institutului de Medicină din Moscova „I.M. Secenov". Şedinţele societăţii se petreceau o dată în 2-3 luni la catedra de neurologie unde participau medici clinicieni neurologi din Chişinău, care nu erau numeroşi, deoarece reţeaua de neurologi din republică era slab dezvoltată.
Primii medici neurologi care au trecut specializarea la catedra neurologie au fost Coblic, Donskaia, Hanina, Orjehovski, Sirkis, Buharovici, Roitman, Finkel ș.a. Ei au activat ulterior în calitate de neurologi la policlinicile din Chişinău. În clinică activa M. Iampoliski. Primii neurologi care au fondat serviciul neurologic în oraşul Bălţi au fost I. Şor, A. Teninboim, Ia. Faverman şi B. Voineac. La Orhei, primul neurolog a fost doctorul Pavel Ursachi, care a organizat şi secţia de neurologie. Maria Gaponenko, un veteran al serviciului neurologic, a fost şefa secţiei neurologie din Tiraspol.
În decembrie 1960 s-a dat în exploatare o nouă bază a clinicii de Neurologie - dispensarul Psihoneurologic de pe strada Korolenco 2, unde, la început, au fost dislocate două secţii neurologie şi două secţii psihiatrie care, mai târziu, prin anii 70, au fost transferate la Spitalul de Psihiatrie şi în locul lor au fost formate două secţii de neurochirurgie, dispensarul rămânând filiala psihoneurologică a Spitalului de Psihiatrie. În anul 1980 aceasta a trecut sub jurisdicţia Spitalului Clinic Republican.
Primii conducători ai acestei filiale au fost: V. Ilin, M. Zineak, I. Stoiev, V.Zaborot. Apoi conducători ai filialei neurologice au fost: N. Oprea, Z. Şapa, L. Chetrari, I. Gorea, M. Casian. Temporar această funcţie a îndeplinit-o S. Groppa. Primii şefi ai secţiilor neurologie din această filială au fost: L. Cozub, L. Floca, L.Chetrari; șefii secţiilor de neurochirurgie: N. Basiu, V. Timirgaz şi secţiei acupunctură – C.Grosu. Mai târziu s-a format Centrul Ştiinţifico-Practic de Neurologie şi Neurochirurgie (director O. Rusu), transformat în 2005 în Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie (director I. Moldovanu).
Referindu-mă la activitatea ştiinţifică din această perioadă, este necesar de menţionat conferinţele ştiinţifice ale Institutului de Medicină. Tot prin anii 60 au fost susţinute tezele pentru gradul de „candidat în ştiinţe medicale", aşa se numeau pe atunci, sub îndrumarea lui B. Şarapov,: B. Ianachevici, E. Salganic, V. Pâslaru, G. Carabulea.
În luna iunie 1962 profesorul Boris Şarapov a organizat prima conferinţă republicană cu participare a profesorilor din Uniunea Sovietică, inclusiv: Academicianul Eugen Shmidt, erou al muncii socialiste, directorul Institutului de Neurologie din Moscova, Academicianul Nicolai Bogolepov - şeful clinicii de Neurologie din Institutul de Medicină din Moscova „N.I.Pirogov", profesorul David Schaeffer din Sverdlovsk, profesorul neurochirurg Gheorghii Pedacenko din Kiev şi alţii. Activitatea ştiinţifică a profesorului B. Şarapov avea o direcţie clinico-morfologică şi se referea la problema traumei închise cerebrale şi medulare. A doua problemă a fost direcţionată în studierea rolului formaţiei reticulate în plan clinic şi morfologic. Profesorul B. Şarapov a consacrat două monografii acestei direcţii de cercetare.
La 3 iunie 1967 a fost organizată o conferinţă consacrată jubileului de 70 de ani ai profesorului B. Şarapov. Cu ocazia jubileului a fost editată o culegere de lucrări ştiinţifice. La jubileu au participat mai mulţi profesori şi oaspeţi din Moscova, Odesa, Cernăuţi. Viaţa civică şi ştiinţifică a profesorului a fost prezentată de către P. Lecari.
În 1968, starea de sănătate a profesorului B.Şarapov a început să înrătăţească. A decedat la 22 noiembrie 1969. În 1970 în funcţie de şef catedră neurologie a fost numit conferenţiarul D. Gherman, care finisase teza de doctor habilitat. După multe piedici ale regimului, în aprilie 1971 teza a fost susţinută şi peste un an de zile aprobată de Comisia de Atestare Superioară (Moscova). De atunci, Societatea a fost condusă de către conferenţiarul D. Gherman.
Pe data de 31 mai 1974 a fost organizată o conferinţă unională a neurologilor şi psihiatrilor, axată problemelor alcoolismului cronic, cu participarea marilor vedete neurologice E. Schmidt, G. Morozov, N. Bogolepov (Moscova); G. Akimov (Sankt-Petersburg); I. Zozulea (Kiev); E. Dubenco (Harkov); I. Kurako (Odesa); N. Majidov ( Taşkent) şi G. Pedacenko G. (Kiev).
La 3-4 octombrie 1977 Societatea Neurologilor şi Psihiatrilor a organizat Plenara Societăţii Unionale a Neurologilor şi Psihiatrilor, o manifestare foarte responsabilă, la care au participat mai mulţi academicieni şi profesori din toată Uniunea Sovietică. Tema discuţiilor a fost „Date noi despre patogenia, clinica şi tratamentul afecţiunilor neurologice şi psihiatrice". Un domeniu vast, dar nu şi concret. Cea mai mare problemă cu care ne-am confruntat la această plenară a fost cazarea participanţilor, deoarece Chişinăul pe atunci nu dispunea de hoteluri suficiente şi agreabile.
În anii 70 au fost susţinute 7 teze de doctor în ştiinţe: T. Botnaru (1971), M. Casian (1972), A. Voloh (1973), E. Chetrari (1976), M. Lapşun (1976), M. Ganea (1979) şi S. Sirchis (1979). T. Botnari, M. Casian, A. Voloh erau colaboratori ai catedrei, ceilalţi – competitori, medici practicieni.
În 1981 a fost organizat primul congres al neurologilor şi psihiatrilor, consacrat problemelor encefalopatiilor, mielopatiilor şi alcoolismului cronic. La lucrările congresului au participat profesori neurologi şi psihiatri din Uniunea Sovietică.
În 1986 se preconiza al II-lea congres al neurologilor şi psihiatrilor, însă evenimentul a primit o altă întorsătură. Ordinea de zi a fost modificată. A apărut un val politic categoric contra băuturilor spirtoase. La nunţi, jubilee, banchete şi alte manifestări se servea doar apă minerală şi gazoasă. Conducerea a condiţionat discutarea la congres a problemelor alcoolismului şi a transformat congresul în prima conferinţă republicană în narcologie. Însă această conferinţă a rămas în istorie drept cel de-al II-lea Congres al neurologilor şi psihiatrilor.
În anii 80 au fost susţinute numai 2 teze de doctor în ştiinţe: I. Artemii (1988) şi Gr. Zapuhlâh (1989) – ambii fiind medici practicieni. Pentru doctoranzi nu se alocau resurse, deoarece se considera că dispuneam de suficiente cadre ştiinţifice.
În 1988, la al V-lea congres Unional a Neurologilor şi Psihiatrilor, Societatea Neurologilor şi Psihiatrilor s-a divizat în Societatea Neurologilor şi Societatea Psihiatrilor. Societatea Neurologilor a fost condusă de profesorul D. Gherman, iar societatea Psihiatrilor - de profesorul A. Nacu.
Schimbări radicale s-au produs în activitatea Societăţii Neurologilor după anul 1991, când Moldova a devenit un stat îndependent. Orientarea ştiinţifică şi colegială s-a îndreptat peste Prut.
Încă cu un an înainte, în 1990, profesorul Gh. Pendefunda, şeful clinicii de neurologie din Iaşi, a propus organizarea unei conferinţe comune. Această conferinţă a avut loc pe 25-26 septembrie 1990, eveniment la care au participat 16 neurologi din Chişinău şi toată comunitatea neurologică din România. Eram dornici de o astfel de întâlnire, deoarece structurile comuniste sovietice „nu vedeau cu ochi buni" întrunirile dintre românii din partea stângă şi partea dreaptă a Prutului.
Peste un an, în 1991, pe urme proaspete, s-a organizat al II-lea simpozion al Neurologilor Chişinău-Iaşi. La 27 august 1991 Moldova a devenit un stat independent şi nu mai era nevoie de viza Moscovei pentru o aşa manifestare. Din România au sosit la Chişinău mai mult de 40 persoane. A fost o întîlnire dorită, care a avut loc în incinta Universităţii de Medicină. Manifestările ştiinţifice dintre neurologii şi neurochirurgii din Iaşi și din Chişinău au continuat datorită iniţiativei profesorilor L. Pendefunda şi D. Gherman. Pînă în anul curent s-au petrecut 14 astfel de simpozioane, alternând locația simpoziononul la Iaşi şi la Chişinău.
Alt eveniment important în activitatea Societăţii a fost deschiderea spre Europa. Societatea Neurologilor a fost primită în 1992 în componenţa Simpozionului Danubian la conferinţa din Budapesta. În acelaşi an, la Viena, profesorul D. Gherman şi doctorandul M. Gavriliuc au participat la inaugurarea Federaţiei Europene a Societăţilor Neurologice (FESN), organizată de profesorul F. Gerstenbrand. Societatea Neurologilor din Moldova a fost acceptată în această Federaţie. La toate congresele FESN au participat delegaţii din Moldova de la 5 până la 15 persoane. FESN a organizat la Chişinău 3 cursuri educaţionale (2001, 2003 şi 2010) la care au fost prezenţi lectori din următoarele ţări europene: Elveţia, Marea Britanie, Germania, Franţa, Slovenia, iar participanţii au fost majoritatea din Moldova, dar şi din ţările vecine: Ucraina, România, Belarus În anul 2014 FESN a fuzionat cu Societatea Europeană de Neurologie, formând Academia Europeană de Neurologie, în componența căreia este și Societatea Neurologilor din Republica Moldova.
După anul 1991, serviciul neurologic în ţară a cunoscut un progres simțitor. Către anul 1996, numărul de neurologi a ajuns la cifra de 436 sau 1:10.000 populaţie, fiecare raion dispunând de 2-3 unităţi, iar în 29 de centre raionale erau desfăşurate secţii neurologice cu câte 20-60 de paturi. Numărul total de paturi neurologice era de 2470 sau 5,6:10.000 populaţie. Este regretabil faptul că, odată cu formarea judeţelor, secţiile raionale, precum şi unele spitale, au fost desfiinţate sau considerabil micşorate. În anul 2011, Republica dispunea de 346 de neurologi şi 1239 de paturi neurologice.
În 1995, au fost fondate 2 laboratoare ştiinţifice: neurologie funcţională (conducător I. Moldovanu) şi vertebroneurologia (conducător D. Gherman). În perioada 1998 - 2010, catedra de neurologie a fost condusă de către profesorul I. Moldovanu, revenit în ţară după studiile de la Moscova şi din Franţa. Din 2010 până în prezent şef al catedrei neurologie este profesorul M. Gavriliuc.
Un alt eveniment ştiinţific al societăţii a fost conferinţa din 1997 consacrată jubileului de 100 de ani de la naşterea fondatorului neurologiei din Moldova Boris Ivanovici Şarapov. La conferinţă au participat discipolii savantului: profesorul D. Gherman, Iu. Kurako (Odesa), P. Lelari (Sankt-Petersburg), A. Glaurov (Simferopol), V. Bergliner (Israel) şi elevii băştinaşi din Moldova. Cu această ocazie a fost dezvelită o placă memorială pe clădirea unde a activat savantul.
În perioada 1993 - 2008, sub îndrumarea academicianului D. Gherman, au fost susţinute 5 teze de doctor habilitat: I. Iliciuc, G. Zapuhlâh, M.Gavriliuc, V. Lisnic, O. Pascal şi 8 teze de doctor în ştiinţe, fiind cea mai prolifică perioadă la acest compartiment.
Graţie pregătirii cadrelor ştiinţifice de calificare înaltă, în 2001 a fost fondat Centrul Ştiinţifico-Practic de Neurologie şi Neurochirurgie (CŞPNN), care s-a detaşat de Spitalul Clinic Republican într-o unitate independentă și care în 2005 s-a transformat în Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie. În anii 2000-2005 s-a observat o reorganizare a serviciului neurologic, s-au format secţiile Neurorecuperare, Boli Cerebrovasculare şi Urgenţe, Vertebroneurologie, Afecţiuni Paroxistice şi Cefalee. În Chişinău, s-a deschis secţia Accidente Vasculare Cerebrale la spitalul de Urgenţă.
Dacă în mediul urban s-au realizat mari succese cu implicarea tineretului studios, cu asigurarea tehnologiei moderne, atunci, cu părere de rău, în mediul rural se înregistrează un regres; s-a micşorat semnificativ numărul de neurologi, s-au desfiinţat sau s-au micşorat în capacităţi secţiile neurologie. În linii generale, asigurarea cu medici în mediul rural s-a redus evident şi, după datele Ministerului Sănătăţii, este de 6,1:10.000 populaţie. În acelaşi timp, în sectorul urban acest număr este de 10 ori mai mare – 68,3:10.000 populaţie. Această discrepanţă este provocat de starea materială şi de condiţiile de trai precare din mediul rural.
Dacă timp de 50 de ani (până în anul 1995) exista o singură catedră şi un singur profesor neurolog, după 1995 au fost organizate două catedre Neurologie, un curs de Neuropediatrie şi o catedră de Neurochirurgie, unde activau 11 profesori şi doctori habilitaţi: D. Gherman, I. Moldovanu, S. Groppa. I. Iliciuc, M. Gavriliuc, G. Zapuhlâh, V. Timirgaz, V. Lisnic, O. Pascal, V. Matcovschi, Gh. Railean şi 30 de doctori în ştiinţe, dintre care 5 sunt neurochirurgi şi 4 neuropediatri.
În 2006, la 25-27 mai, a avut loc al IV-lea Congres al neurologilor din Moldova în aula Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu". La congres s-au discutat probleme actuale în neurologie:„Accidentul vascular cerebral", „Sindroame algice şi tulburări vegetative în experienţa neurologică", „Epilepsia şi afecţiunile paroxistice", „Afecţiunile vertebro-medulare şi ale sistemului nervos periferic". În programul congresului s-a desfuşarat un curs educaţional cu participarea profesorilor din Londra şi Nantes. Congresul a votat noua componenţă a cârmuirii societăţii, iar preşedinte a fost ales academicianul Diomid Gherman.
În timpul anului se petreceau 8-10 şedinţe la care participau 60-80 de neurologi din Chişinău şi din raioanele, preponderent din apropierea Chişinăului.
În mai 2010 a fost organizat cel de-al III-lea Curs educaţional al FESN la care au participat profesori experţi din Germania, Marea Britanie, Elveţia, Cehia, Slovenia şi Franţa. Au fost abordate probleme actuale în neurologie: polineuropatiile, cefaleea cronică, scleroza multiplă etc. La ultimul „Teaching course" au participat neurologi din România, Ucraina şi Belarus. La şedinţa cârmuirii, preşedintele Societăţii Academicianul D. Gherman, din propria iniţiativă, a fost eliberat din funcţia de preşedinte. La acest post a fost ales doctorul habilitat în științe medicinale - Vitalie Lisnic.
În anul 2011 au avut loc 8 şedinţe ale Societăţii, cu succes s-a desfăşurat deja al XII-lea Simpozion Iaşi-Chişinău, la care au fost abordate probleme stringente ale neurologiei şi neurochirurgiei contemporane. La al XX-lea Congres Mondial al Neurologilor, care s-a desfăşurat în perioada 12-17 noiembrie 2011 la Marrakesh, Morocco, Societatea Neurologilor din Republica Moldova a devenit şi membru al Organizaţiei Mondiale a Neurologilor.
Diomid Gherman
Preşedinte de Onoare al Societății Neurologilor RM,
Om emerit al RM, Academician AȘM,
Dr.hab.med., profesor universitar la Catedra Neurologie
a USMF „Nicolae Testemițanu"
1 ianuarie 2012
Primii medici neurologi care au trecut specializarea la catedra neurologie au fost Coblic, Donskaia, Hanina, Orjehovski, Sirkis, Buharovici, Roitman, Finkel ș.a. Ei au activat ulterior în calitate de neurologi la policlinicile din Chişinău. În clinică activa M. Iampoliski. Primii neurologi care au fondat serviciul neurologic în oraşul Bălţi au fost I. Şor, A. Teninboim, Ia. Faverman şi B. Voineac. La Orhei, primul neurolog a fost doctorul Pavel Ursachi, care a organizat şi secţia de neurologie. Maria Gaponenko, un veteran al serviciului neurologic, a fost şefa secţiei neurologie din Tiraspol.
În decembrie 1960 s-a dat în exploatare o nouă bază a clinicii de Neurologie - dispensarul Psihoneurologic de pe strada Korolenco 2, unde, la început, au fost dislocate două secţii neurologie şi două secţii psihiatrie care, mai târziu, prin anii 70, au fost transferate la Spitalul de Psihiatrie şi în locul lor au fost formate două secţii de neurochirurgie, dispensarul rămânând filiala psihoneurologică a Spitalului de Psihiatrie. În anul 1980 aceasta a trecut sub jurisdicţia Spitalului Clinic Republican.
Primii conducători ai acestei filiale au fost: V. Ilin, M. Zineak, I. Stoiev, V.Zaborot. Apoi conducători ai filialei neurologice au fost: N. Oprea, Z. Şapa, L. Chetrari, I. Gorea, M. Casian. Temporar această funcţie a îndeplinit-o S. Groppa. Primii şefi ai secţiilor neurologie din această filială au fost: L. Cozub, L. Floca, L.Chetrari; șefii secţiilor de neurochirurgie: N. Basiu, V. Timirgaz şi secţiei acupunctură – C.Grosu. Mai târziu s-a format Centrul Ştiinţifico-Practic de Neurologie şi Neurochirurgie (director O. Rusu), transformat în 2005 în Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie (director I. Moldovanu).
Referindu-mă la activitatea ştiinţifică din această perioadă, este necesar de menţionat conferinţele ştiinţifice ale Institutului de Medicină. Tot prin anii 60 au fost susţinute tezele pentru gradul de „candidat în ştiinţe medicale", aşa se numeau pe atunci, sub îndrumarea lui B. Şarapov,: B. Ianachevici, E. Salganic, V. Pâslaru, G. Carabulea.
În luna iunie 1962 profesorul Boris Şarapov a organizat prima conferinţă republicană cu participare a profesorilor din Uniunea Sovietică, inclusiv: Academicianul Eugen Shmidt, erou al muncii socialiste, directorul Institutului de Neurologie din Moscova, Academicianul Nicolai Bogolepov - şeful clinicii de Neurologie din Institutul de Medicină din Moscova „N.I.Pirogov", profesorul David Schaeffer din Sverdlovsk, profesorul neurochirurg Gheorghii Pedacenko din Kiev şi alţii. Activitatea ştiinţifică a profesorului B. Şarapov avea o direcţie clinico-morfologică şi se referea la problema traumei închise cerebrale şi medulare. A doua problemă a fost direcţionată în studierea rolului formaţiei reticulate în plan clinic şi morfologic. Profesorul B. Şarapov a consacrat două monografii acestei direcţii de cercetare.
La 3 iunie 1967 a fost organizată o conferinţă consacrată jubileului de 70 de ani ai profesorului B. Şarapov. Cu ocazia jubileului a fost editată o culegere de lucrări ştiinţifice. La jubileu au participat mai mulţi profesori şi oaspeţi din Moscova, Odesa, Cernăuţi. Viaţa civică şi ştiinţifică a profesorului a fost prezentată de către P. Lecari.
În 1968, starea de sănătate a profesorului B.Şarapov a început să înrătăţească. A decedat la 22 noiembrie 1969. În 1970 în funcţie de şef catedră neurologie a fost numit conferenţiarul D. Gherman, care finisase teza de doctor habilitat. După multe piedici ale regimului, în aprilie 1971 teza a fost susţinută şi peste un an de zile aprobată de Comisia de Atestare Superioară (Moscova). De atunci, Societatea a fost condusă de către conferenţiarul D. Gherman.
Pe data de 31 mai 1974 a fost organizată o conferinţă unională a neurologilor şi psihiatrilor, axată problemelor alcoolismului cronic, cu participarea marilor vedete neurologice E. Schmidt, G. Morozov, N. Bogolepov (Moscova); G. Akimov (Sankt-Petersburg); I. Zozulea (Kiev); E. Dubenco (Harkov); I. Kurako (Odesa); N. Majidov ( Taşkent) şi G. Pedacenko G. (Kiev).
La 3-4 octombrie 1977 Societatea Neurologilor şi Psihiatrilor a organizat Plenara Societăţii Unionale a Neurologilor şi Psihiatrilor, o manifestare foarte responsabilă, la care au participat mai mulţi academicieni şi profesori din toată Uniunea Sovietică. Tema discuţiilor a fost „Date noi despre patogenia, clinica şi tratamentul afecţiunilor neurologice şi psihiatrice". Un domeniu vast, dar nu şi concret. Cea mai mare problemă cu care ne-am confruntat la această plenară a fost cazarea participanţilor, deoarece Chişinăul pe atunci nu dispunea de hoteluri suficiente şi agreabile.
În anii 70 au fost susţinute 7 teze de doctor în ştiinţe: T. Botnaru (1971), M. Casian (1972), A. Voloh (1973), E. Chetrari (1976), M. Lapşun (1976), M. Ganea (1979) şi S. Sirchis (1979). T. Botnari, M. Casian, A. Voloh erau colaboratori ai catedrei, ceilalţi – competitori, medici practicieni.
În 1981 a fost organizat primul congres al neurologilor şi psihiatrilor, consacrat problemelor encefalopatiilor, mielopatiilor şi alcoolismului cronic. La lucrările congresului au participat profesori neurologi şi psihiatri din Uniunea Sovietică.
În 1986 se preconiza al II-lea congres al neurologilor şi psihiatrilor, însă evenimentul a primit o altă întorsătură. Ordinea de zi a fost modificată. A apărut un val politic categoric contra băuturilor spirtoase. La nunţi, jubilee, banchete şi alte manifestări se servea doar apă minerală şi gazoasă. Conducerea a condiţionat discutarea la congres a problemelor alcoolismului şi a transformat congresul în prima conferinţă republicană în narcologie. Însă această conferinţă a rămas în istorie drept cel de-al II-lea Congres al neurologilor şi psihiatrilor.
În anii 80 au fost susţinute numai 2 teze de doctor în ştiinţe: I. Artemii (1988) şi Gr. Zapuhlâh (1989) – ambii fiind medici practicieni. Pentru doctoranzi nu se alocau resurse, deoarece se considera că dispuneam de suficiente cadre ştiinţifice.
În 1988, la al V-lea congres Unional a Neurologilor şi Psihiatrilor, Societatea Neurologilor şi Psihiatrilor s-a divizat în Societatea Neurologilor şi Societatea Psihiatrilor. Societatea Neurologilor a fost condusă de profesorul D. Gherman, iar societatea Psihiatrilor - de profesorul A. Nacu.
Schimbări radicale s-au produs în activitatea Societăţii Neurologilor după anul 1991, când Moldova a devenit un stat îndependent. Orientarea ştiinţifică şi colegială s-a îndreptat peste Prut.
Încă cu un an înainte, în 1990, profesorul Gh. Pendefunda, şeful clinicii de neurologie din Iaşi, a propus organizarea unei conferinţe comune. Această conferinţă a avut loc pe 25-26 septembrie 1990, eveniment la care au participat 16 neurologi din Chişinău şi toată comunitatea neurologică din România. Eram dornici de o astfel de întâlnire, deoarece structurile comuniste sovietice „nu vedeau cu ochi buni" întrunirile dintre românii din partea stângă şi partea dreaptă a Prutului.
Peste un an, în 1991, pe urme proaspete, s-a organizat al II-lea simpozion al Neurologilor Chişinău-Iaşi. La 27 august 1991 Moldova a devenit un stat independent şi nu mai era nevoie de viza Moscovei pentru o aşa manifestare. Din România au sosit la Chişinău mai mult de 40 persoane. A fost o întîlnire dorită, care a avut loc în incinta Universităţii de Medicină. Manifestările ştiinţifice dintre neurologii şi neurochirurgii din Iaşi și din Chişinău au continuat datorită iniţiativei profesorilor L. Pendefunda şi D. Gherman. Pînă în anul curent s-au petrecut 14 astfel de simpozioane, alternând locația simpoziononul la Iaşi şi la Chişinău.
Alt eveniment important în activitatea Societăţii a fost deschiderea spre Europa. Societatea Neurologilor a fost primită în 1992 în componenţa Simpozionului Danubian la conferinţa din Budapesta. În acelaşi an, la Viena, profesorul D. Gherman şi doctorandul M. Gavriliuc au participat la inaugurarea Federaţiei Europene a Societăţilor Neurologice (FESN), organizată de profesorul F. Gerstenbrand. Societatea Neurologilor din Moldova a fost acceptată în această Federaţie. La toate congresele FESN au participat delegaţii din Moldova de la 5 până la 15 persoane. FESN a organizat la Chişinău 3 cursuri educaţionale (2001, 2003 şi 2010) la care au fost prezenţi lectori din următoarele ţări europene: Elveţia, Marea Britanie, Germania, Franţa, Slovenia, iar participanţii au fost majoritatea din Moldova, dar şi din ţările vecine: Ucraina, România, Belarus În anul 2014 FESN a fuzionat cu Societatea Europeană de Neurologie, formând Academia Europeană de Neurologie, în componența căreia este și Societatea Neurologilor din Republica Moldova.
După anul 1991, serviciul neurologic în ţară a cunoscut un progres simțitor. Către anul 1996, numărul de neurologi a ajuns la cifra de 436 sau 1:10.000 populaţie, fiecare raion dispunând de 2-3 unităţi, iar în 29 de centre raionale erau desfăşurate secţii neurologice cu câte 20-60 de paturi. Numărul total de paturi neurologice era de 2470 sau 5,6:10.000 populaţie. Este regretabil faptul că, odată cu formarea judeţelor, secţiile raionale, precum şi unele spitale, au fost desfiinţate sau considerabil micşorate. În anul 2011, Republica dispunea de 346 de neurologi şi 1239 de paturi neurologice.
În 1995, au fost fondate 2 laboratoare ştiinţifice: neurologie funcţională (conducător I. Moldovanu) şi vertebroneurologia (conducător D. Gherman). În perioada 1998 - 2010, catedra de neurologie a fost condusă de către profesorul I. Moldovanu, revenit în ţară după studiile de la Moscova şi din Franţa. Din 2010 până în prezent şef al catedrei neurologie este profesorul M. Gavriliuc.
Un alt eveniment ştiinţific al societăţii a fost conferinţa din 1997 consacrată jubileului de 100 de ani de la naşterea fondatorului neurologiei din Moldova Boris Ivanovici Şarapov. La conferinţă au participat discipolii savantului: profesorul D. Gherman, Iu. Kurako (Odesa), P. Lelari (Sankt-Petersburg), A. Glaurov (Simferopol), V. Bergliner (Israel) şi elevii băştinaşi din Moldova. Cu această ocazie a fost dezvelită o placă memorială pe clădirea unde a activat savantul.
În perioada 1993 - 2008, sub îndrumarea academicianului D. Gherman, au fost susţinute 5 teze de doctor habilitat: I. Iliciuc, G. Zapuhlâh, M.Gavriliuc, V. Lisnic, O. Pascal şi 8 teze de doctor în ştiinţe, fiind cea mai prolifică perioadă la acest compartiment.
Graţie pregătirii cadrelor ştiinţifice de calificare înaltă, în 2001 a fost fondat Centrul Ştiinţifico-Practic de Neurologie şi Neurochirurgie (CŞPNN), care s-a detaşat de Spitalul Clinic Republican într-o unitate independentă și care în 2005 s-a transformat în Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie. În anii 2000-2005 s-a observat o reorganizare a serviciului neurologic, s-au format secţiile Neurorecuperare, Boli Cerebrovasculare şi Urgenţe, Vertebroneurologie, Afecţiuni Paroxistice şi Cefalee. În Chişinău, s-a deschis secţia Accidente Vasculare Cerebrale la spitalul de Urgenţă.
Dacă în mediul urban s-au realizat mari succese cu implicarea tineretului studios, cu asigurarea tehnologiei moderne, atunci, cu părere de rău, în mediul rural se înregistrează un regres; s-a micşorat semnificativ numărul de neurologi, s-au desfiinţat sau s-au micşorat în capacităţi secţiile neurologie. În linii generale, asigurarea cu medici în mediul rural s-a redus evident şi, după datele Ministerului Sănătăţii, este de 6,1:10.000 populaţie. În acelaşi timp, în sectorul urban acest număr este de 10 ori mai mare – 68,3:10.000 populaţie. Această discrepanţă este provocat de starea materială şi de condiţiile de trai precare din mediul rural.
Dacă timp de 50 de ani (până în anul 1995) exista o singură catedră şi un singur profesor neurolog, după 1995 au fost organizate două catedre Neurologie, un curs de Neuropediatrie şi o catedră de Neurochirurgie, unde activau 11 profesori şi doctori habilitaţi: D. Gherman, I. Moldovanu, S. Groppa. I. Iliciuc, M. Gavriliuc, G. Zapuhlâh, V. Timirgaz, V. Lisnic, O. Pascal, V. Matcovschi, Gh. Railean şi 30 de doctori în ştiinţe, dintre care 5 sunt neurochirurgi şi 4 neuropediatri.
În 2006, la 25-27 mai, a avut loc al IV-lea Congres al neurologilor din Moldova în aula Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu". La congres s-au discutat probleme actuale în neurologie:„Accidentul vascular cerebral", „Sindroame algice şi tulburări vegetative în experienţa neurologică", „Epilepsia şi afecţiunile paroxistice", „Afecţiunile vertebro-medulare şi ale sistemului nervos periferic". În programul congresului s-a desfuşarat un curs educaţional cu participarea profesorilor din Londra şi Nantes. Congresul a votat noua componenţă a cârmuirii societăţii, iar preşedinte a fost ales academicianul Diomid Gherman.
În timpul anului se petreceau 8-10 şedinţe la care participau 60-80 de neurologi din Chişinău şi din raioanele, preponderent din apropierea Chişinăului.
În mai 2010 a fost organizat cel de-al III-lea Curs educaţional al FESN la care au participat profesori experţi din Germania, Marea Britanie, Elveţia, Cehia, Slovenia şi Franţa. Au fost abordate probleme actuale în neurologie: polineuropatiile, cefaleea cronică, scleroza multiplă etc. La ultimul „Teaching course" au participat neurologi din România, Ucraina şi Belarus. La şedinţa cârmuirii, preşedintele Societăţii Academicianul D. Gherman, din propria iniţiativă, a fost eliberat din funcţia de preşedinte. La acest post a fost ales doctorul habilitat în științe medicinale - Vitalie Lisnic.
În anul 2011 au avut loc 8 şedinţe ale Societăţii, cu succes s-a desfăşurat deja al XII-lea Simpozion Iaşi-Chişinău, la care au fost abordate probleme stringente ale neurologiei şi neurochirurgiei contemporane. La al XX-lea Congres Mondial al Neurologilor, care s-a desfăşurat în perioada 12-17 noiembrie 2011 la Marrakesh, Morocco, Societatea Neurologilor din Republica Moldova a devenit şi membru al Organizaţiei Mondiale a Neurologilor.
Diomid Gherman
Preşedinte de Onoare al Societății Neurologilor RM,
Om emerit al RM, Academician AȘM,
Dr.hab.med., profesor universitar la Catedra Neurologie
a USMF „Nicolae Testemițanu"
1 ianuarie 2012
Istoria Societăţii Neurologilor şi a Serviciului Neurologic din Republica Moldova ( 2010 - 2021)
Autor: prof. univ. Vitalie Lisnic, martie, 2021
În luna mai 2010 în Chișinău a fost organizat cel de-al III-lea Curs de Instruire regional al Federației Europene a Societăților Neurologice. La ședința Cârmuirii Societății Neurologilor, președintele Societății, Academicianul D. Gherman, din propria inițiativă, a demisionat din funcție. În funcția de președinte al Societății Neurologilor a fost ales Vitalie Lisnic, prof. univ., dr. hab. șt. med.
La scurt timp a fost modificat statutul Asociației Obștești „Societatea Neurologilor din Republica Moldova" conform rigorilor timpului, aprobat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.
În același an Republica Moldova a aderat la Federația Mondială a Neurologilor (FMN). Statutul ei de membru al FMN a fost confirmat și aprobat în anul 2011 la Congresul FMN din Marrakesh, Maroc.
În anul 2012 în Chișinău, pentru prima dată în Europa Centrală și de Est, a fost organizat un Curs de Instruire în domeniul Neuroepidemiologie, ținut de către 15 profesori din Italia, Franța, Polonia și România. În cadrul cursului a fost semnat acordul de colaborare cu Societatea Italiană de Neuroepidemiologie, fapt care a contribuit la derularea unor studii neuroepidemiologice în Republica Moldova în domeniul Sclerozei Multiple, Miasteniei Gravis, Sclerozei Laterale Amiotrofice etc., rezultatele cărora au fost ulterior publicate în reviste internaționale cu factor de impact. Neurologii tineri au obținut posibilitatea de stagiere pe termen lung în Italia și alte țări ale Europei de Vest, iar 2 medici au obținut burse și deja își finisează tezele de doctorat: Cristina Marcoci – în Londra, Institutul de Neurologie Queen's Square, în domeniul Sclerozei Multiple și Aliona Cucovici – în Institutul de Cercetări Științifice San Giovanni Rotondo, Italia, în domeniul Sclerozei Laterale Amiotrofice.
Tradițional au derulat și simpozioanele Iași – Chișinău. La 17-18 octombrie 2011 cel de-al XII-lea simpozion și-a ținut lucrările în sala Azurie a Academiei de Științe din Republica Moldova. Alături de neurologii de pe ambele maluri ale Prutului la simpozion au participat și un grup de neurologi din Italia, ghidați de către vestitul profesor în domeniul patologiei extrapiramidale Carlo Colosimo.
Al XIII-lea simpozion și-a ținut lucrările în Iași în perioada 1-3 noiembrie 2013. Delegația Republicii Moldova - circa 30 de persoane - a fost ghidată de Academicianul Diomid Gherman.
Lunar, cu excepție pentru perioada de vară, se organizau ședințele ordinare ale Societății. De obicei la ședință participau cel puțin unul sau câțiva profesori invitați de peste hotare, alături de neurologii și specialiști din alte domenii medicale din țară. Neurologii din Republica Moldova au beneficiat de prezentări din partea liderilor incontestabili ai neurologiei ca: Hannah Cock (Regatul Unit) - președintele comitetului de instruire al Academiei Europene de Neurologie (AEN), Nathan Bornstein (Israel), Cristina Tiu, Bogdan Popescu, Cristian Dinu Popescu, Tudor Lupescu, Bogdan Florea, Dafin Mureșanu (România), Oleg Vinogradov, Vitalii Kovaliciuk (Federația Rusă), Frank Bowling (Regatul Unit), Mihael Magistris (Elveția), Mihail Oros, Volodymyr Golyk, Ludmila Dzeak (Ukraina) etc.
Pe data de 10 aprilie 2018 Societatea Neurologilor, în cadrul ședinței solemne, a marcat aniversarea a 90 de ani de la nașterea Academicianului Diomid Gherman, Președinte al Societății Neurologilor în perioada anilor 1972-2010.
Pe 28-29 noiembrie 2014, în premieră pentru Republica Moldova, a derulat Cursul de Instruire al Societății Internaționale a bolii Parkinson și Mișcărilor Involuntare. Participanții din Republica Moldova s-au familiarizat cu realizările din domeniu, prezentate de către Claudia Trenkwalder (Germania, actualul Președinte al Societății (2019-2021)), Cristian Falup-Pecurariu (România), Angelo Antonini (Italia), Francesc Valldeoriola (Spania) și Frank Durif (Franța).
Cel de-al doilea curs a fost organizat în aprilie 2019. În calitate de experți au fost invitați persoanele deja bine cunoscute și apreciate de către neurologii din Moldova: Claudia Trenkwalder (Germania), Carlo Colosimo (Italia), Cristian Falup-Pecurariu (Romania). Pentru prima dată în Moldova a sosit profesorul Pille Taba (Estonia), membru al comitetului de instruire al Societății Internaționale a bolii Parkinson și Mișcărilor Involuntare. Alături de experții internaționali au prezentat prelegeri și profesorii din Republica Moldova.
În 2015, după o pauză de 10 ani, a fost organizat Congresul Național (al V-lea) al Neurologilor din RM, consacrat aniversării a 50 de ani de la formarea USMF "Nicolae Testemițanu". La Congres au participat așa somități din domeniul neurologiei din Europa ca Gunther Deuschl (Germania) – președintele AEN, Eugen Trinka (Austria), Maurizio Leone, Maura Pugliatti, Grigore Popușoi și Cristina Tassorelli (Italia), Jerzy Krupinsky (Spania), Bill Wisden și Bianca Kuehler (Regatul Unit), Murat Aksu (Turcia), Bogdan Ovidiu Popescu, Cristian Dinu Popescu, Sorin Tuța, Ion Poiată (Romania), Madan Prasad (SUA), Sergiu Groppa, Oliver Blank și Robert Wolf (Germania), Rigmor Jensen (Danemarka), Vera Osipov (Federația Rusă). În cadrul Congresului s-a desfășurat și Simpozionul al XIV-lea al neurologilor și neurochirurgilor Chișinău-Iași.
În perioada 3-5 octombrie 2017 și-a ținut lucrările Congresul al VI-lea al Neurologilor din Republica Moldova, eveniment în cadrul Anului Nicolae Testemițanu. Pentru prima dată în Europa, în cadrul unui congres național, a derulat Ziua Academiei Europene de Neurologie. Programul zilei, care includea prelegeri și seminare interactive, a fost ținut de către 3 profesori din Germania: Gunther Dueschl (Kiel) – președintele AEN, Sergiu Groppa (Mainz) și Helmuth Steinmetz (Frankfurt). Congresul a fost oficiat de către Anja Sander (Austria), directorul executiv al AEN, Julia Mayer (Austria), comitetul de instruire al AEN. Această experiență pozitivă a fost ulterior extinsă și pentru alte congrese naționale din Europa.
În cadrul Congresului, profesorul Nathan Bornstein (Israel), Președintele Societății Neurologilor din Israel, vice-președinte al Societății Mondiale de Boli cerebrovasculare, a ținut un curs de instruire consacrat patologiei cerebrovasculare. Problema patologiei cerebrovasculare a fost de asemenea prezentată de către Roni Eichel și Ronen Leker din Israel, Koray Ozduman și Oclay Cizmeli din Turcia, Luciano Brigante din Italia, Axel Kolhmetz din Austria. Wolfgang Grisold (Austria), secretarul general al FMN, a ținut o prelegere consacrată sindroamelor neurologice paraneoplazice. Eugen Trinka (Austria), președintele Societății Neurologilor din Austria și Hentry Houlden (Regatul Unit) au pus în discuție problema Epilepsiei. Profesorii Dafin Mureșanu și Liviu Pendefunda (Romania) au relatat despre posibilitățile de recuperare a creierului și reactivitatea cerebrală. Profesorii din fostele republici sovietice Tatiana Muratova și Lilia Zveaghina (Ucraina), Saule Turuspecova (Kazakhstan), Alexei Barinov (Federația Rusă) au prezentat realizările în diferite domenii ale neuroștiințelor. Învingătorii concursului pentru cea mai bună prezentare din partea tinerilor cercetători – Eugen Gavriliuc și Natalia Ciobanu au obținut burse de participare la următorul Congres al AEN.
Perioada 2010-2021 a fost marcată de o strânsă colaborare dintre Societatea Neurologilor din Republica Moldova și AEN, FMN. Atât Academia Europeană, cât și Federația Mondială de Neurologie au contribuit la creșterea profesională a neurologilor din Republica Moldova. La congresele AEN, FMN de fiecare dată participau câte 20-30 de reprezentanți din Republica Moldova. Neurologii tineri puteau beneficia de burse de participare la conferințe și congrese, școli internaționale de instruire. Majoritatea neurologilor tineri care au apelat pentru stagii de 1-3 luni în clinicile universitare din occident au beneficiat de acestea. Aceste perfecționări au contribuit nu doar la o creștere profesională individuală, dar și la lansarea unor proiecte comune de cercetare, colaborare în domeniul formării medicale.
Moldova a fost evidențiată de două ori drept Țară a lunii respective pe paginile buletinului lunar al AEN. Secvențe despre Republica Moldova și comunitatea ei neurologică au apărut pe paginile AEN în 2016 (www.eanpages.org/2016/12/01/country-of-the-month-moldova) și 2020 (www.eanpages.org/2020/08/01/country-of-the-month-moldova-2).
Pentru octombrie 2020 era programată organizarea celei de a doua zi a AEN în cadrul Congresului VII al Neurologilor din Republica Moldova, dar din cauza pandemiei provocate de SARS-CoV-2, evenimentul a fost transferat pentru anul 2021 și va demara pe data de 16 septembrie în regim virtual.
In fiecare an, pe 22 iulie Societatea Neurologilor din RM, în colaborare cu FMN, a marcat Ziua Creierului, consacrată unei probleme actuale a neurologiei, precum Accidentul Vascular Cerebral, Migrena, boala Parkinson etc. Cu această ocazie în ziua respectivă erau editate pliante, plasate materiale educaționale pe rețele de socializare, prezentate comunicări la radio și TV. În anul 2021 ziua Creierului va fi dedicată unei probleme extrem de actuale a neurologiei – Sclerozei Multiple – cauza principală de dizabilitate a adultului tânăr.
Ultimii 10 ani au fost marcați de o colaborare fructuoasă cu neurologii din România, profesorul universitar Dafin Fior Mureșanu, membru al Comitetului Executiv al AEN, președintele Federației Europene de Neuroreabilitare, fost președinte al Societății de Neurologie din România. Neurologii din Republica Moldova au participat activ la școlile internaționale de vară de neurologie, cursurile de instruire ale AEN în bolile rare, cursurile de instruire în Neuroreabilitare, organizate de către profesorul Dafin Mureșanu în Cluj-Napoca, Brașov, Eforie Nord, atât în calitate de participanți, cât și de prezentatori și moderatori de sesiuni.
Președintele Societății Neurologilor din Republica Moldova
Membru al Academiei Europene de Neurologie
Prof. univ, dr. hab. șt. med.
Vitalie Lisnic
La scurt timp a fost modificat statutul Asociației Obștești „Societatea Neurologilor din Republica Moldova" conform rigorilor timpului, aprobat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.
În același an Republica Moldova a aderat la Federația Mondială a Neurologilor (FMN). Statutul ei de membru al FMN a fost confirmat și aprobat în anul 2011 la Congresul FMN din Marrakesh, Maroc.
În anul 2012 în Chișinău, pentru prima dată în Europa Centrală și de Est, a fost organizat un Curs de Instruire în domeniul Neuroepidemiologie, ținut de către 15 profesori din Italia, Franța, Polonia și România. În cadrul cursului a fost semnat acordul de colaborare cu Societatea Italiană de Neuroepidemiologie, fapt care a contribuit la derularea unor studii neuroepidemiologice în Republica Moldova în domeniul Sclerozei Multiple, Miasteniei Gravis, Sclerozei Laterale Amiotrofice etc., rezultatele cărora au fost ulterior publicate în reviste internaționale cu factor de impact. Neurologii tineri au obținut posibilitatea de stagiere pe termen lung în Italia și alte țări ale Europei de Vest, iar 2 medici au obținut burse și deja își finisează tezele de doctorat: Cristina Marcoci – în Londra, Institutul de Neurologie Queen's Square, în domeniul Sclerozei Multiple și Aliona Cucovici – în Institutul de Cercetări Științifice San Giovanni Rotondo, Italia, în domeniul Sclerozei Laterale Amiotrofice.
Tradițional au derulat și simpozioanele Iași – Chișinău. La 17-18 octombrie 2011 cel de-al XII-lea simpozion și-a ținut lucrările în sala Azurie a Academiei de Științe din Republica Moldova. Alături de neurologii de pe ambele maluri ale Prutului la simpozion au participat și un grup de neurologi din Italia, ghidați de către vestitul profesor în domeniul patologiei extrapiramidale Carlo Colosimo.
Al XIII-lea simpozion și-a ținut lucrările în Iași în perioada 1-3 noiembrie 2013. Delegația Republicii Moldova - circa 30 de persoane - a fost ghidată de Academicianul Diomid Gherman.
Lunar, cu excepție pentru perioada de vară, se organizau ședințele ordinare ale Societății. De obicei la ședință participau cel puțin unul sau câțiva profesori invitați de peste hotare, alături de neurologii și specialiști din alte domenii medicale din țară. Neurologii din Republica Moldova au beneficiat de prezentări din partea liderilor incontestabili ai neurologiei ca: Hannah Cock (Regatul Unit) - președintele comitetului de instruire al Academiei Europene de Neurologie (AEN), Nathan Bornstein (Israel), Cristina Tiu, Bogdan Popescu, Cristian Dinu Popescu, Tudor Lupescu, Bogdan Florea, Dafin Mureșanu (România), Oleg Vinogradov, Vitalii Kovaliciuk (Federația Rusă), Frank Bowling (Regatul Unit), Mihael Magistris (Elveția), Mihail Oros, Volodymyr Golyk, Ludmila Dzeak (Ukraina) etc.
Pe data de 10 aprilie 2018 Societatea Neurologilor, în cadrul ședinței solemne, a marcat aniversarea a 90 de ani de la nașterea Academicianului Diomid Gherman, Președinte al Societății Neurologilor în perioada anilor 1972-2010.
Pe 28-29 noiembrie 2014, în premieră pentru Republica Moldova, a derulat Cursul de Instruire al Societății Internaționale a bolii Parkinson și Mișcărilor Involuntare. Participanții din Republica Moldova s-au familiarizat cu realizările din domeniu, prezentate de către Claudia Trenkwalder (Germania, actualul Președinte al Societății (2019-2021)), Cristian Falup-Pecurariu (România), Angelo Antonini (Italia), Francesc Valldeoriola (Spania) și Frank Durif (Franța).
Cel de-al doilea curs a fost organizat în aprilie 2019. În calitate de experți au fost invitați persoanele deja bine cunoscute și apreciate de către neurologii din Moldova: Claudia Trenkwalder (Germania), Carlo Colosimo (Italia), Cristian Falup-Pecurariu (Romania). Pentru prima dată în Moldova a sosit profesorul Pille Taba (Estonia), membru al comitetului de instruire al Societății Internaționale a bolii Parkinson și Mișcărilor Involuntare. Alături de experții internaționali au prezentat prelegeri și profesorii din Republica Moldova.
În 2015, după o pauză de 10 ani, a fost organizat Congresul Național (al V-lea) al Neurologilor din RM, consacrat aniversării a 50 de ani de la formarea USMF "Nicolae Testemițanu". La Congres au participat așa somități din domeniul neurologiei din Europa ca Gunther Deuschl (Germania) – președintele AEN, Eugen Trinka (Austria), Maurizio Leone, Maura Pugliatti, Grigore Popușoi și Cristina Tassorelli (Italia), Jerzy Krupinsky (Spania), Bill Wisden și Bianca Kuehler (Regatul Unit), Murat Aksu (Turcia), Bogdan Ovidiu Popescu, Cristian Dinu Popescu, Sorin Tuța, Ion Poiată (Romania), Madan Prasad (SUA), Sergiu Groppa, Oliver Blank și Robert Wolf (Germania), Rigmor Jensen (Danemarka), Vera Osipov (Federația Rusă). În cadrul Congresului s-a desfășurat și Simpozionul al XIV-lea al neurologilor și neurochirurgilor Chișinău-Iași.
În perioada 3-5 octombrie 2017 și-a ținut lucrările Congresul al VI-lea al Neurologilor din Republica Moldova, eveniment în cadrul Anului Nicolae Testemițanu. Pentru prima dată în Europa, în cadrul unui congres național, a derulat Ziua Academiei Europene de Neurologie. Programul zilei, care includea prelegeri și seminare interactive, a fost ținut de către 3 profesori din Germania: Gunther Dueschl (Kiel) – președintele AEN, Sergiu Groppa (Mainz) și Helmuth Steinmetz (Frankfurt). Congresul a fost oficiat de către Anja Sander (Austria), directorul executiv al AEN, Julia Mayer (Austria), comitetul de instruire al AEN. Această experiență pozitivă a fost ulterior extinsă și pentru alte congrese naționale din Europa.
În cadrul Congresului, profesorul Nathan Bornstein (Israel), Președintele Societății Neurologilor din Israel, vice-președinte al Societății Mondiale de Boli cerebrovasculare, a ținut un curs de instruire consacrat patologiei cerebrovasculare. Problema patologiei cerebrovasculare a fost de asemenea prezentată de către Roni Eichel și Ronen Leker din Israel, Koray Ozduman și Oclay Cizmeli din Turcia, Luciano Brigante din Italia, Axel Kolhmetz din Austria. Wolfgang Grisold (Austria), secretarul general al FMN, a ținut o prelegere consacrată sindroamelor neurologice paraneoplazice. Eugen Trinka (Austria), președintele Societății Neurologilor din Austria și Hentry Houlden (Regatul Unit) au pus în discuție problema Epilepsiei. Profesorii Dafin Mureșanu și Liviu Pendefunda (Romania) au relatat despre posibilitățile de recuperare a creierului și reactivitatea cerebrală. Profesorii din fostele republici sovietice Tatiana Muratova și Lilia Zveaghina (Ucraina), Saule Turuspecova (Kazakhstan), Alexei Barinov (Federația Rusă) au prezentat realizările în diferite domenii ale neuroștiințelor. Învingătorii concursului pentru cea mai bună prezentare din partea tinerilor cercetători – Eugen Gavriliuc și Natalia Ciobanu au obținut burse de participare la următorul Congres al AEN.
Perioada 2010-2021 a fost marcată de o strânsă colaborare dintre Societatea Neurologilor din Republica Moldova și AEN, FMN. Atât Academia Europeană, cât și Federația Mondială de Neurologie au contribuit la creșterea profesională a neurologilor din Republica Moldova. La congresele AEN, FMN de fiecare dată participau câte 20-30 de reprezentanți din Republica Moldova. Neurologii tineri puteau beneficia de burse de participare la conferințe și congrese, școli internaționale de instruire. Majoritatea neurologilor tineri care au apelat pentru stagii de 1-3 luni în clinicile universitare din occident au beneficiat de acestea. Aceste perfecționări au contribuit nu doar la o creștere profesională individuală, dar și la lansarea unor proiecte comune de cercetare, colaborare în domeniul formării medicale.
Moldova a fost evidențiată de două ori drept Țară a lunii respective pe paginile buletinului lunar al AEN. Secvențe despre Republica Moldova și comunitatea ei neurologică au apărut pe paginile AEN în 2016 (www.eanpages.org/2016/12/01/country-of-the-month-moldova) și 2020 (www.eanpages.org/2020/08/01/country-of-the-month-moldova-2).
Pentru octombrie 2020 era programată organizarea celei de a doua zi a AEN în cadrul Congresului VII al Neurologilor din Republica Moldova, dar din cauza pandemiei provocate de SARS-CoV-2, evenimentul a fost transferat pentru anul 2021 și va demara pe data de 16 septembrie în regim virtual.
In fiecare an, pe 22 iulie Societatea Neurologilor din RM, în colaborare cu FMN, a marcat Ziua Creierului, consacrată unei probleme actuale a neurologiei, precum Accidentul Vascular Cerebral, Migrena, boala Parkinson etc. Cu această ocazie în ziua respectivă erau editate pliante, plasate materiale educaționale pe rețele de socializare, prezentate comunicări la radio și TV. În anul 2021 ziua Creierului va fi dedicată unei probleme extrem de actuale a neurologiei – Sclerozei Multiple – cauza principală de dizabilitate a adultului tânăr.
Ultimii 10 ani au fost marcați de o colaborare fructuoasă cu neurologii din România, profesorul universitar Dafin Fior Mureșanu, membru al Comitetului Executiv al AEN, președintele Federației Europene de Neuroreabilitare, fost președinte al Societății de Neurologie din România. Neurologii din Republica Moldova au participat activ la școlile internaționale de vară de neurologie, cursurile de instruire ale AEN în bolile rare, cursurile de instruire în Neuroreabilitare, organizate de către profesorul Dafin Mureșanu în Cluj-Napoca, Brașov, Eforie Nord, atât în calitate de participanți, cât și de prezentatori și moderatori de sesiuni.
Președintele Societății Neurologilor din Republica Moldova
Membru al Academiei Europene de Neurologie
Prof. univ, dr. hab. șt. med.
Vitalie Lisnic
Beneficii de membru
EDUCAȚIE:acces la evenimente științifice organizate sun egida Societății pentru creștere profesională
PARTICIPARE:dreptul de a alege și a fi ales în conducerea organizației, de a participa la activitatea desfășurată de Societate
COLABORARE:posibilitatea extinderii colaborărilor naționale și internaționale, cu posibilitatea de a accede la burse internaționale și de a obține calitatea de membru al societăților internaționale unde Societatea de Neurologie este parte
SUPORT METODOLOGIC:acces la materiale utile în practica medicală, ghiduri și alte materiale educaționale sau metodologice
Solicită înscrierea în Societatea Neurologilor din Republica Moldova
Expediați cererea pentru a deveni membru a societății
Prin apăsarea acestui buton, vă exprimați acordul la procesarea datelor personale și sunteți de acord cu politica de confidențialitate
